luni, 4 octombrie 2010

ce-ar fi fost daca....

De cateva zile incoace ma framanta aceeasi intrebare, pe care o adaptez la tot felul de subiecte ori situatii, care mai de care mai ciudate si mereu fara nicio legatura una cu alta. Imi vajaie capul din cauza acestei intrebari : ce-ar fi fost daca...? Ei, si acum incepe paienjenisul de situatii in care intrebarea asta neobosita se potriveste. A inceput la birou, uitandu-ma prin geam la un personaj despre care nu vreau sa discut. Si m-am intrebat ce-ar fi fost daca in functiile decizionale dintr-o institutie ar fi fost numiti profesionisti din domeniul in care activeaza acea institutie, personaje a caror pregatire, a caror experienta sa genereze respectul subalternilor si pe cel al colegilor. Pe ideea simpla "de ce sa fie seful mai prost ca mine?". Ei, m-a framantat intrebarea asta o vreme, fara sa stiu ca e de-abia inceputul. Au urmat alti de "ce-ar fi fost daca", mult mai chinuitori. Ce-ar fi fost daca acum 6 ani as fi luat alta decizie? Ce-ar fi fost daca eram langa ea acum mai bine de 4 ani? Dar daca acum un an as fi facut altfel? Sau nu as fi facut asta? Ori cealalta? Sau daca n-as fi mers? Sau daca as fi mers? Sau daca ar fi venit? Sau daca n-as fi plecat? Sau daca n-as fi spus aia, ori aialalta? Si mi-am dat seama ca lucrurile ar fi stat cu totul altfel in cel putin 80 la suta dintre situatii. In celelalte 20 la suta ar fi fost la fel. Pentru ca, dupa atata framantare, am ajuns la o concluzie certa: nu intotdeauna putem interveni prin deciziile noastre. Insa atunci cand o putem face, avem, frate, un talent stupid de-a face lucrurile sa se-ntoarca pe dos!!!! Si cum un rau odata facut greu se mai indreapta cu un bine facut prea tarziu, de-acum incolo ma voi gandi si mai obsedant la "ce-ar fi fost daca...?", insa inainte de a fi prea tarziu.

4 comentarii:

Bianca Popa spunea...

Mariana eu cred ca un om care vrea mereu ce e mai bun de la viata isi face asemenea procese de constiinta. Trist este insa ca multi se ghideaza si pe dictonul "merge si-asa" si trec prin viata ca prin apa sau mai sunt altii atit de obositi sa gindeasca pentru viata lor incit ii lasa pe altii.
In concluzie, mai bine sa ne punem intrebari despre noi si sa ne asumam riscuri sau situatii, decit sa ii lasam pe altii sa decida in locul nostru. Toate cele bune!

Anonim spunea...

sanatoasa tare logica ta...dar, din pacate, un pic cam..paguboasa :))..sper sa nu. toate cele bune si voua, draguta!

Anonim spunea...

mariana...:))

masaj erotic Arad spunea...

ti-am descoperit tarziu blogul...logica ta e usor paguboasa...mai scrie!