luni, 15 februarie 2016

Povestea brașoveanului care a mutat manual limbile ceasului din Casa Sfatului pentru a da bine la televizor






În Piața Sfatului din Brașov se află un clopot și un ceas de poveste. Cele din turnul Casei Sfatului. După 50 de ani de tăcere, clopotul și-a reluat bătăile pe 26 martie 2010. Clopotul din Casa Sfatului a fost montat în anul 1690 de primarul de atunci al Brașovului, al cărui nume a fost inscripționat pe el, lângă stema Brașovului, pe atunci Kronstadt. Clopotul are un diametru de un metru și 20 de centimetri și anunță  sfertul de oră, dar și ora exactă cu ajutorul celor două  ciocane acționate de ceas. Ceasul a fost făcut 185 de ani mai târziu, la 1875, la Munchen și montat la Brașov în 1877 de brașoveanul Joseph Both, un renumit ceasornicar al acelor vremuri. Întâmplător, sau nu, ceasul nemțesc este întreținut astăzi de o rudă a lui Both, Nicolae Zoltan Boer, în vârstă de 78 de ani, singurul din țară care se mai pricepe la ceasuri de turn.
Clopotul din turnul Casei Sfatului a funcţionat până după al doilea Război mondial şi a fost aproape uitat până în anul 2010, când a fost reparat. Istoricul brașovean Nicolae Pepene spune că tot  atunci s-a renunțat la sistemul electric care îl acționase până la finele celui de-al doilea Război Mondial și s-a revenit la vechiul mecanism mecanic. Asta, cu ajutorul lui Zoltan Boer. Bătrânul urcă cele 180 de trepte până în turnul Casei Sfatului o dată la 30 de zile și unge meticulos ceasul greu de peste 100 de kilograme care acționează clopotul.
Clopotul din turnul vechii Primării datează din anul 1520, dar a fost distrus în marele incendiu al Brașovului, la 1689. Clopotul de acum a fost turnat din 400 de kg de cupru și alte 400 de kg de bronz în anul 1690, după 3 ani de la Marele Foc. Rolul clopotului din Casa Sfatului era acela de a arata timpul urban. Indica atât sfertul de oră, cât și ora plină, pentru ca meșteșugarii brașoveni care aveau atelierele în locul unde acum se află Maternitatea să știe, de exemplu, când să scoată lâna din vopsea. În secolul al 17-lea, clopotul era acționat de o statuetă din lemn, păstrată și azi în muzeul Casei Sfatului. La fel bate și acum, însă acționat electric printr-un sistem legat de ceasul mecanic. Indică sfertul de oră cu o bătaie, dar și ora fixă. Pentru că Zoltan Boer are grijă să întoarcă mecanismul cu ajutorul unui mecanism pe care el l-a inventat și care acționează asupra tuturor celor 4 rotițe care duc la cele 4 fețe ale ceasului vizibil de oriunde te-ai afla în Piața Sfatului.
. ”Cerbul de Aur” și ceasul din turn
 Zoltan Boer se ocupă de ceasul din turn din anul 1991. Brașovul reluase festivalul ”Cerbul de Aur”, oprit de regimul comunist, iar TVR transmitea spectacolul în direct. Autoritățile de atunci s-au gândit că ceasul din turnul Casei Sfatului, care nu mai funcționa de 50 de ani, va fi o pată pe obrazul orașului. Ultima reparație fusese făcută în 21 ianuarie 1958 de meșterul Roth Wilhelm, care a lucrat la ceas până în 9 februarie același an. Așa că, l-au găsit pe Zoltan Boer și l-au rugat să-l repare urgent. Bărbatul s-a chinuit două zile, însă nu i-a dat de capăt. Și cum festivalul începea, iar ceasul vechi se încăpățâna să nu meargă, brașovenul s-a înarmat cu un cronometru și muta limbile din minut în minut pe toată durata transmisiei în direct. De ce a făcut asta? ”Pentru că TVR arăta, din când în când, ceasul din turn. Și nu puteam să ne facem de rușine în toată lumea cu un ceas stricat”, ne-a răspuns bătrânul ceasornicar, ca și cum ceea ce a făcut el vreme de o săptămână ar fi fost cel mai firesc lucru. În final, a reușit să-l repare. Din anul 1991 se ocupă de acest ceas, iar din anul 2010 urcă o dată pe lună în turn, 180 de trepte din lemn, pentru a-l trage și pentru a-i unge, unul  câte unul, toți cei 65 de zimți ai rotiței. A conceput un sistem pentru tragere manuală a ceasului și crește inima în el când vede mișcările ritmate ale pendulului greu de 27 de kilograme și înalt de 2,8 metri. Folosește cheile originale, pe care este inscriționată aceeași serie ca cea inscripționată pe ceasul german.
Zoltan Boer singurul ceasornicar care se pricepe la ceasuri de turn a restaurat și reparat ceasul din turnul lui Ștefan cel Mare, din Piatra Neamț. L-a legat de clopotul de la Mitropolie și acum funcționează. Ceasul, tot german, fabricat la 1888 este cel mai frumos din țară și singurul cu picioare din bronz. Apoi a scris un manual pentru acel ceas, pentru ca cei din Piatra Neamț să se descurce și singuri atunci când e nevoie. Zoltan Boer nu știa că tocmai a realizat singurul manual pentru ceasuri de turn scris în România.
La Biserica Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului există un ceas de la 1856, de care tot Zoltan Boer se ocupă. Periodic urcă și în turnul vechii biserici de lângă prima Școală Românească pentru a trage ceasul. La fel și la Bistrița. Și oriunde este nevoie de bătrânul ceasornicar de ceasuri vechi de turn.
. Poate urca și pe întuneric treptele din turn care îl duc la ceas.
Are aproape 80 de ani și ușurința unui puști de 10 atunci când urcă cele 110 trepte din lemn care îl duc la ceasul din turn. Până la clopot mai sunt 70 de trepte. Le cunoaște pe fiecare atât de bine, încât le urcă, adesea, pe întuneric. Mai ales atunci când centrul istoric al Brașovului rămâne fără curent, iar ceasul trebuie întors. Cunoaște clădirea vechii primării a Brașovului de la vârsta de 3 ani, când venea adesea la una dintre mătușile sale care lucra, în acele vremuri, la evidența populației.
Puțini oameni au avut privilegiul de a ajunge în turnul ceasului, ori în clopotnița din Casa Sfatului. Se pot numătra pe degetele de la o mână. Spațiile sunt închise vizitatorilor. În primul rând pentru că nu sunt sigure. Treptele din lemn sunt cele originale, vechi de sute de ani. Le urci și le cobori de-a bușilea,ajutându-te și de mîini. Apoi, atât clopotul, cât și ceasul reprezintă valori ce trebuie păstrate și ascunse de ochii oricui. Se pot vedea de departe și auzi, din sfert în sfert de oră, iar asta numai datorită bătrânului ceasornicar Nicolae Zoltan Boer.