marți, 23 februarie 2016

Peste 6000 de cărți vechi unice în lume au fost găsite în podul Bisericii Sf.Nicolae din Șcheii Brașovului




În Muzeul  Primei Școli Românești din Șcheii Brașovului sunt adăpostite adevărate comori ale culturii românești. Atât de valoroase încât nu pot fi evaluate în bani, după cum spune istoricul Ioan Olteanu, cel care de 49 de ani le studiază, le protejează, le traduce și le iubește.  Toate au fost găsite în podul Bisericii Sf.Nicolae, cea pe lângă care a luat naștere Prima Școală Românească, la care a dăscălit și Anton Pann între anii 1821 – 1828 și în anul 1850. Cu 140 de ani înainte, la 1683, la Prima Școală Românească dăscălea un singur profesor, Ioan Duma, care avea nu mai puțin de 110 elevi, după cum reiese din catalogul expus acum în muzeu. Cel mai tânăr dintre elevi avea 20 de ani. Învățăceii nu-și toceau prea mult coatele prin școală. Trei luni învățau cu profesorul Duma pentru a deveni notari și a se ocupa de administrație. Viitorii dascăli învățau 6 luni. Doar preoții aveau  ceva mai multă școală, 9 luni. În 1495, când și-a deschis porțile Prima Școală Românească,la școală venea doar alesul satului, ca să învețe și să devină dascălul, notarul sau chiar preotul satului. Venea la școală, și aducea o găleată de grâu, un car cu lemne și 4 florini (bani cu care cumpărai 3-4 boi). Studia gramatici, învățătură bizantină, pilde din biblie, citate din Aristotel, Democrit și alții. Elevii de atunci învățau cum se fac actele oficiale în cancelarii, aveau un manual de creștere a albinelor și unul cu legile comerciale. Mai tîrziu, la 1844, consilierul lui Andrei Șaguna și profesor la prima școală a scos un manual nou, numit Macrobiotica, secretul de a lungi viața. Are patru volume, peste 1000 de pagini și s-a păstrat în actualul muzeu.
. Lada făcliilor
La acea vreme, întreaga avere a cuiva era și a obștei, iar obștea era a bisericii. Așa se face că, de teama tătarilor și a turcilor, brașovenii din vechime își ascundeau în podul bisericii Sfîntul Nicolae cam tot ce aveau. Până și slănina și-o țineau acolo. Iar când veneau năvălitorii, preotul zidea ușa de la pod.  În anul 1962 cineva a descoperit că dincolo de zid există o ușă. Iar dincolo de ușă se ascundeau adevărate comori.  Cinci ani mai târziu, Ioan Olteanu, pe atunci în vârstă de 19 ani, a început să studieze cărțile, tablourile, documentele și celelalte obiecte  descoperite în pod. Și nu a terminat nici astăzi, când este preot la Biserica Sf. Nicolae și directorul Muzeului Primei Școli Românești de pe lângă parohia din Șchei. Ioan Olteanu spune că peste 6000 de cărți vechi unice în lume au fost găsite în podul bisericii, dar și documente de stare civilă ale brașovenilor, cataloage ale școlii, tiparnița diaconului Coresi, prima din țară ori steagul  purtat de Regele Ferdinand la înscăunarea sa, de la Alba Iulia, alături de regina Maria, la 15 octombrie 1922. Steagul este cusut cu fir de aur, iar stema este bătută în rubine, smaralde și safire.  Însă, fără îndoială, cel mai valoros document este Omiliarul, scris în secolul 11, de un autor rămas necunoscut, pentru că, în vechime, autorii nu se semnau pe operele lor. Omiliarul era, de fapt, un manual de școală unic folosit în tot occidentul, dar și la prima școală din Șchei. Omiliarul are 700 de pagini păstrate în muzeu. 
Cea mai surprinzătoare poveste pare, însă, cea a lăzii făcliilor. Spuneam că la acea vreme averea era a obștei, iar obștea era a bisericii. Lada făcliilor dovedește acest lucru. Aceasta era o cutie din lemn care conținea lumânări și bani. Enoriașii veneau la biserică și luau o lumânare pe care o aprindeau lângă icoane. În locul ei, lăsau toți banii pe care îi aveau în buzunar sau chiar în casă. Atunci când cineva din comunitate avea o problemă ce putea fi rezolvată cu bani, mergea la lada făcliilor și lua suma de care avea nevoie.  Notarul bisericii știa , la finele fiecărei zile, câți bani sunt în ladă. Însă nimeni nu știa cine și câți bani a luat. Cert este că lada făcliilor nu era niciodată goală și stătea mereu la dispoziția celor care aveau nevoie de ajutor. ”În secolul 15 nu exista un control al banilor, pentru că pur  și simplu nu exista o mentalitate în acest sens. Lucrurile funcționau bazându-se pe o încredere deplină în aproapele tău. Nu știm detalii despre sistemul  de atunci, dar știu că cel care lua bani din ladă îi punea de bunăvoie înapoi, pentru a nu se bloca lucrurile”, mai spune Ioan Olteanu.
. La 1541 a fost scoasă prima enciclopedie a personalităților care au trăit până în anul 1500. O găsiți în Șcheii Brașovului
Istoricul Ioan Olteanu, preot la Biserica Sf Nicolae, pe lângă care a luat ființă Prima Școală Românească ne-a arătat o carte veche de 475 de ani, scoasă în anul 1541 la Koln. Are 2000 de pagini perfect păstrate (vezi foto) scrise în germana gotică și  reprezintă prima enciclopedie scrisă. Ea conține numele și realizările tuturor personalităților care au trăit până la 1500. Enciclopedia a fost găsită tot în podul Bisericii Sf. Nicolae din Șchei, alături de prima biblie de la noi, aparținând lui Șerban Cantacuzino și donată Brașovului la 1688, ori de manualul de gramatică scris și dăruit primei școli românești de Petru Maior. 
De departe, însă, una dintre cele mai valoroase piese din colecția găsită în podul bisericii brașovene o reprezintă cele patru Evanghelii ale lui Alexandru Lăpușneanu, dăruite bisericii din Șchei în anul 1560. Această capodoperă unică în țară a fost  scrisă, pagină cu pagină,  cu foiță din aur pe piele de ied nenăscut. Nimeni nu a fost în stare până acum  să o evalueze în bani, spune istoricul paroh Ioan Olteanu. 




Trimiteți un comentariu